Iesind din balta Craiovita,
Unde-a fost crai Craiovisin,
Vapaie, vezi plutind domnita
Mai argintata ca un crin.
Sub luna-i tremura cosita,
In suflet poarta ca un chin,
Plutind pe balta Craiovita,
Unde-a fost crai Craiovisin.
Isi duse viata-ntr-un suspin,
Nedandu-si nimanui gurita,
Dar a rămas mironosita
Din veacul cel de tot crestin,
Plutind pe balta Craiovita. |