La şedinţa Consiliului Local Cluj, un consilier propune:
- Eu zic să mai facem o statuie în oraşul nostru.
Imediat vin ideile:
- Să fie o statuie cu ţăranul român!
- Să fie ţăranul îmbrăcat în costum naţional!
- În mîna dreaptă să aibă o furcă, să se lupte cu ungurii!
- În mîna stîngă să aibă un ştreang, să ştie ungurii ce-i aşteaptă!
- Şi în ştreang să atîrne un ungur, să fie mesajul clar!
După o clipă de tăcere, vorbeşte Funar:
- Bine, dar să schimbăm ungurul în fiecare zi.

Ştiţi cine a compus "O brad frumos"? Un ungur, că dacă era român spunea "Un brad frumos"…

Doi români stau de vorbă:
- Ioane, fute cît mai poţi că vremea pulii trece!
Aude ungurul şi fuge la el în sat...
- Fraţilor, scoateţi furcile, topoarele, că vin românii peste noi!
- Da' de unde ştii, măi Ianoş?
- I-am auzit cum vorbeau între ei: "hai să-i futem că vremea trece, băi pulă".

Ion îşi ascuţea coasa, iar vecinul lui, Janos, îl întreabă:
- De ce ascuţi coasa aia?
- Mă Janos, eu vreau să te omor.
- Eşti nebun, ne cunoaştem de 20 de ani, nu am avut nimic de împărţit, ce-ai cu mine?
- Mă, e adevărat că voi l-aţi omorît pe Mihai Viteazu?
- Da, dar asta a fost acum cinci sute de ani...
- Aşa e, dar eu numai azi am aflat.

- Tată, vreau să mă însor, zice Bulă.
- Cu cine?
- Cu Janos.
- Imposibil, Janos e ungur.